SUPERSTIȚII TERIBILE de BOBOTEAZĂ! Nu ai voie să faci asta! E PĂCAT MARE

Bobotează sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută și sub denumirile "Arătarea Domnului" sau "Epifania", și ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos.

În această perioada se crede că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărită în acel an, spune tradiția populară.

De asemenea, potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub față de masă se pune fan sau otavă, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgare de sare.

Apoi, pe masă se așază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de "burechiuse" sau "urechiușele babei" (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de peste, peste prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masă.

"Chiralesa" provine din neo-greacă și înseamnă "Doamne, miluiește!". Există credință că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se da animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile și protejate de boli. Se crede că, dacă în dimineață Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroaca, aceștia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiția mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă și nu se da nimic cu împrumut.