Știm că timpul tău e prețios, așa că nu te vom deranja cu știri care nu sunt știri.
Abonează-te la notificările Stirescu.ro și vei primi o selecție riguroasă a celor mai importante știri ale zilei.
Nu, multumesc Accept
Acasa Sfaturi utile Vinerea Mare: Prohodul, tradiții și superstiții la români. Ce ai și ce nu ai voie să faci în această zi de sărbătoare

Vinerea Mare: Prohodul, tradiții și superstiții la români. Ce ai și ce nu ai voie să faci în această zi de sărbătoare

Un articol de: Maria Zărnescu - 17 Apr 2020, 08:40
FOTO: Pixabay.com Sfaturi utile

Vinerea Mare marchează ultima zi de vineri din Postul Paștelui, fiind cunoscută în rândul românilor și drept ziua în care se ține Prohodul. În unele zone ale țării, este zi de post negru, iar cine nu mâncat până la lăsarea serii poate primi Sfânta Împărtășanie odată cu săvârșirea slujbei din această seară.

Săptămâna Patimilor este marcată de tradiții și superstiții transmise și respectate de români din generație în generație. Deniile din Săptămâna Mare sunt slujebele unicat, ținute doar de două ori pe an, la care merg credincioșii, în Joia Mare la denie se spun cele 12 Evanghelii și se realizează cele 12 noduri aducătoare de noroc de către femei. În Joia Mare are loc și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci din altar și așezarea ei în naosul bisericii, astfel că fiecare credincios se poate închina.

În Vinerea Mare există mai multe rânduieli bisericești pe care preoții din întreaga țară le săvârșesc încă din străbuni, precum, scoaterea din altar a Sfântului Epitaf și așezarea acestuia pe o masă, tot în naosul bisericii, în fața Sintei Cruci. În anumite zone ale țării, bătrânii și copiii vin la biserică în amiază, participă la slujba ce marchează scoaterea Sfântului Epital apoi cu flori în mână și o lumânare aprinsă „trec pe sub masă” pentru a săruta Sfânta Cruce și a se mirui.

Prin aducerea Sfântului Epitaf în naosul bisericii se marchează coborârea Mântuitorului de pe cruce și pregătirea trupului pentru punerea în Sfântul Mormânt, după cum informează și Crestinortodox.ro.

Prohodul și înconjurarea bisericii

În Vinerea Marea, la denia de seara, se cântră Prohodul și se înconjoară biserica. În unele zone ale României, tradiția spune că lăcașul de cult se înconjoară de trei ori.

După înconjurul bisericii, credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf și se spune că pe aceștia nu îi va durea capul tot anul. După sluja de la Prohod, Epitaful se așează pe masa din altar, unde va rămâne până în ziua de Înălțare.

Preotul împarte flori credincioșilor

La finalul Prohodului, preotul împarte florile aduse la sluja de la amiază credincioșilor. Aceștia le primesc la intrarea în biserică, când trec pe sub Sfântul Epitaf, sau în naosul bisericii când se miruiesc.

Lumina de la Prohod este dusă la cimitir

Încă din străbuni, femeile plecau cu lumânări și candele aprinse de la Prohod și le duceau în cimitir, la mortminte unde se spune că își jeleau morții.

Ploaia, semn de bogăție

Ploaia are numeroase simbolistici în Săptămâna Patimilor și în Postul Paștelui. Spre exemplu, din bătrâni se pune în România că așa cum va fi vremea în ziua de Florii va și în Duminica Paștelui.

În Vinerea Mare, dacă începe să plouă se spune că anul va fi unul îmbelșugat, iar munca la câmp și livezile vor fi roditoare.

Munca la câmp în Vinerea Marea

În Vinerea Mare, muncile agricole sunt interzise. În Săptămâna Patimilor, Marțea Mare este ziua în care gospodarii trebuie să încheie muncile agricole, iar gospodinele să facă curățenia.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai poate spăla și călca.

Spălatul și cusutul

Vinerea Mare este considerată zi de sărbătoare. În această zi este interzis spălatul și nu este permis nici cusutul. Nici curățenie nu se mai face în Vinerea Mare. În unele zone ale tării, astăzi gospodinele încep treptat să pregătească bucatele pentru masa de Paște. Având în vedere că este o zi de sărbătoare și multe activități casnice nu sunt permise, dacă ați terminat deja toată treaba, vă puteți drista cu cei mici și câteva jocuri interesante de Paște.

Citeşte mai multe despre:   Prohodul